Travel

Pentru a treia oară în Istanbul – o săptămână de relaxare

M-am intors în Istanbul pentru a treia oară, la sfârșitul lui 2021.

Am împărțit călătoria în trei nopți pe partea asiatică și patru pe cea europeană. Voiam să explorăm mai mult locuri noi și să vedem mai mult din partea asiatică.

Transportul în comun era condiționat de înregistrarea codului HES pe cardul de călătorie și știu că am avut câteva bătăi de cap, dar acum cred că este irelevant.
Să îți spun unde am stat și ce am făcut.

Ne-am cazat în Kadıköy, în cartierul Moda, într-un Airbnb.
În prima zi am mâncat kokoreç, mydie dolma și am băut ayran, la un restaurant mic din Moda. Pentru o masă în doi, la un fel de fast food, am plătit 80 de lire turcești. Asta înseamnă 25 de lei. A fost mai ieftin decât anul anterior, când rata lirei era cam la jumătatea leului. Inflația a luat-o razna.

Ziua 2 – apus în Caddebostan

A doua zi am explorat zona, Moda este considerat un cartier cool, și chiar așa arată, foarte tineresc. Am băut cafea la Dunyasi, un lanț de cafenele foarte drăguț care este și în România în unele mall-uri. Au cafea turcească și un desert foarte bun, Fındık Kreması, niște mini brioșe cu cremă de alune.

Buuun

Nu am putut accesa rețeaua wi-fi a restaurantului pentru că nu aveam număr de telefon turcesc. Turcia nu este în spațiul european, iar internetul este cam scump, în jur de 3 euro/mb, așa că o variantă bună este o cartelă prepay într-una din rețelele lor.

Am mâncat lahmacun la Kösk, am băut șaglam și am mers spre Caddebostan ca să vedem un apus superb.

caddebostan 1

Era ora de aur și de-a lungul coastei (care are 7 km corecți), era plin de oameni de toate vârstele, mese și pături de picnic, livratori de mâncare și Sezen Aksu pe fundal. 😢 🎵. De multe ori mă simt și eu într-un film turcesc.

 


Imaginează-ți un bătrân într-un scaun de pescuit, care ascultă asta la un radio și se uită la apus.

Ziua 3 – Üsküdar, palatul Beylerlbeyi și restaurantul preferat de Anthony Bourdain

Am fost în Üsküdar, în altă zonă decât data trecută, pentru că voiam să mâncăm chiftele la Karpi, un restaurant recomandat de Anthony Bourdain.
Am văzut din exterior palatul Beylerlbeyi, arată superb mai din depărtare, pe malul apei. Am găsit restaurantul, am mâncat niște mâncare delicioasă, și cu 3 lire ne-am întors cu autobuzul în Kadikoy.

Ziua 4 – relocare în partea europeană

A plouat odihnitor toată ziua. Am plecat din Kadıköy și am pornit spre Sultanahmet, pe partea europeană.
Am traversat cu feribotul, am băut ceai, apoi ne-am cazat în noua locație.

cay

Seara am mâncat unul dintre cele mai bune adana kebap, la Saltanat. A fost mai scump decât de obicei, cred că dublu, dar a fost delicios. Adana kebap este printre felurile mele preferate și mereu vreau să văd cum este făcut în locuri diferite.

Ziua 5 – am fost pentru prima oară în cartierul Bebek

Am făcut o plimbare spre Bebek. Am început cu tramvaiul T1 din Sultanahmet spre Kabatas.
Călătoria a durat 20 de minute. De unde ne-a lăsat tramvaiul, am făcut o plimbare lungă și am descoperit tot felul de locuri, un hotel care arăta spectaculos, Ciragan Saray, și Parcul Yildiz. Parcul era plin de verdeață, plante exotice, un râu mic. Cred că e vis să petreci o zi acolo. Ceva mai puțin plăcut erau mașinile parcate, chiar nu am înțeles cum de se poate parca pe aleile de la intrare cel puțin.

Am continuat plimbarea pe niște străduțe drăguțe cu piațete. Ne-am oprit să mâncăm la un restaurant mic, Elise. Aveau lahmacun bunicel și pide. Pontul după care alegem locurile cu mâncare este intuitiv, să arate mai tradițional și să nu fie pustiu. De obicei nu dăm greș și nu știu dacă ne-am luat țeapă vreodată. În zonele aglomerate și populare evităm restaurantele pompoase. Pe străzile laterale mereu este o variantă mai bună.

Am trecut prin Arnavutkoy, apoi am ajuns în Bebek. Nu am mai avut energie să căutăm căsuțele estetice pentru care este popular Bebek, dar se vedeau din bulevard străzi frumoase și deja se simțea o atmosferă mai elitistă. Alte fațade de clădiri, ambarcațiuni mai luxoase.
Ne-am oprit însă la Starbucks, care are o vedere spectaculoasă spre mare.

starbucks

Am mai hălăduit și ne-am retras spre Sultanahmet, cu greutate, pentru că era un meci Beșiktas – Galata și era mare aglomerație.

Ziua 6 – plimbare în Zeyrek

Am ajuns pe jos în Zeyrek, un cartier despre care auzisem că merită văzut. Am trecut prin multe străzi aglomerate cu magazine, am găsit niște ceramică.

Următoarea dorință era să încercăm boza din Vefa. Boza este o băutură fermentată din cereale. Cred că este și puțin alcoolică. Gustul este cremos și acrișor, și poate fi băută (de fapt mâncată cu lingura) simplă sau cu scorțișoară și leblebi (năut copt).

Magazinul este ușor de găsit după afișele și indicațiile de pe străzile alăturate. Altfel, este mic și ascuns, cu o atmosferă previzibilă, plină de bătrânei care umplu pahare de boza. Mulți dintre ei sigur lucrează acolo din tinerețe. Chioșcul are o istorie de generații, din 1876. În magazin erau mai multe produse, sucuri, tipuri de oțet.

Sursa foto: nefisyemektarifleri.com

Boza se poate produce anual, din octombrie până în aprilie. Din aprilie găsești șira, un suc din stafide.
Mie nu prea mi-a plăcut boza, mi se pare că e prea înțepător, deși are consistența unui desert și te păcălește că e băutură.
Un pahar de boza costa 3.5 lire, adică 2 leuți.

Ziua 7 – tur pe Bosfor

Am fost în câte un tur la fiecare vizită în Istanbul, este partea mea preferată și aș merge în fiecare zi! De data asta am mers cu Sehir Hatlari, compania publică, tot din portul Eminönü.
Un bilet a fost 12 lire turcești și plimbarea a durat o oră.

Până să înceapă turul am mâncat și un sandviș cu pește, balik ekmek, și niște murături, de la bine cunoscutele bărcuțe pe care se frige pește într-o veselie.

Mi-am luat niște cărți pentru copii dintr-o librărie, simple și bilingve, ca să mă ajute în procesul de învățare al limbii.

Ziua 8 – Güle Güle

Ne-am decazat, am mâncat un simit și am mers cu shuttle Havabus din Taksim spre aeroportul Sabiha Gökçen. Biletul a fost 27 de lire turcești.

Cam asta a fost tot.

Avantajul unei șederi mai lungi este că poți să faci lucruri în liniște și fără grabă. Să ai timp să înțelegi ce se întâmplă în jur, să savurezi viața cu poftă și curiozitate.

Revin! 🤗

You Might Also Like...

No Comments

    Leave a Reply

    This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.