Acum doi ani am început să scriu aici despre operația bimaxilară și despre alte nebunii.
Febra operației a trecut, dar încă mă mai învârt prin zonă. Mai răspund la o întrebare, mai merg la câte un control. (că veni vorba, ar trebui să îmi programez un control la Cluj, dar am obosiiiit și intervin alte lucruri mereu)
Ce s-a schimbat în ultimii doi ani?
Am devenit mai curajoasă cu lucrurile pe care pot să le fac. Știu că mă descurc în multe situații și iau operația ca pe un etalon “daca am putut eu să fac operația aia, nu pot să fac Y?”. Încă sunt mândră de mine.
Mi-am luat permis și mașină, am anxietate la volan și învâț să îi fac față zi de zi.
Am călătorit de câteva ori, am cunoscut câțiva oameni, am citit multe cărți, am văzut multe filme, am lucrat, am învățat.
Cu dinții sunt bine, o să scriu mai mult când găsesc timp.
Nu am tort, dar bifez aici că au trecut doi ani și or să mai treacă.
No Comments